Economia din Fâșia Gaza se confruntă cu o situație extrem de gravă, după o perioadă de peste doi ani de conflict. Conform unui raport recent al UNCTAD, aproximativ 90% dintre palestinienii activi nu au locuri de muncă, iar 92% dintre afaceri au fost afectate sau distruse.
Criza economică provocată de acțiunile militare ale Israelului a lăsat palestinienii fără resurse, PIB-ul pe cap de locuitor fiind acum de doar 0,58 dolari pe zi, conform aceleași surse, scrie The Independent.
Cea mai severă criză economică
Fâșia Gaza se află în mijlocul celei mai severe crize economice din istoria sa. Rata șomajului și a sărăciei a crescut exponențial, iar 90% dintre persoanele apte de muncă nu au un loc de muncă, ceea ce a dus populația într-o stare de „sărăcie multidimensională”.
Raportul, publicat joi de Conferința Națiunilor Unite pentru Comerț și Dezvoltare (UNCTAD), detaliază impactul acțiunilor militare israeliene din 1967, evidențiind o „criză în spirală” care s-a agravat drastic după atacurile Hamas din 7 octombrie.
Printre concluziile raportului se numără următoarele:
- 90% dintre palestinienii activi sunt șomeri;
- PIB-ul anual pe cap de locuitor a scăzut la 212 dolari, adică 0,58 dolari pe zi;
- Numai 1,5% din terenurile agricole sunt acum accesibile, iar activitatea industrială și producția agricolă au scăzut cu 94%.
Se estimează că 92% dintre afacerile din Gaza au fost avariate sau distruse. PIB-ul zilnic pe cap de locuitor s-a redus la 0,58 dolari, cu 82% sub nivelul deja scăzut din 2022. Prețurile au crescut cu 274% comparativ cu anul precedent.
„Prăbușirea economiei din Gaza reprezintă cea mai gravă criză economică înregistrată vreodată în lume”, a declarat Pedro Manuel Moreno, secretarul general interimar al UNCTAD.
Pentru a sublinia gravitatea situației, el a adăugat că această criză a șters decenii de dezvoltare și a creat o situație economică acută pentru populație, în cadrul unei conferințe de presă la Geneva.
Impactul crizei în Cisiordania
Crisis economică a avut efecte și în Cisiordania ocupată, unde raportul menționează dificultăți legate de accesul la terenuri și resurse naturale, în contextul expansiunii coloniilor israeliene. De asemenea, documentul atrage atenția asupra riscului ca această criză fiscală să aibă repercusiuni asupra sectorului bancar, putând provoca un colaps sistemic.
Raportul subliniază că Israelul continuă să priveze Autoritatea Palestiniană de veniturile fiscale cuvenite, amplificând presiunea asupra unui guvern deja cu resurse insuficiente.
Înainte de octombrie 2023, două treimi dintre locuitorii din Gaza trăiau în sărăcie, iar acum „toți locuitorii din Gaza se află într-o situație de sărăcie multidimensională”, a declarat Mutasim Elagraa, coordonatorul UNCTAD pentru asistența acordată palestinienilor.
În condițiile în care activitatea industrială și producția agricolă au scăzut cu 94%, palestinienii depind acum total de ajutoarele alimentare umanitare, a adăugat Elagraa.
Constrângeri structurale impuse de Israel
Raportul acuză Israelul de impunerea unor „constrângeri structurale” care au afectat sistematic economia palestiniană, limitând capacitatea de producție și aprofundând sărăcia.
Costul reconstrucției Fâșiei Gaza este estimat la 71,5 miliarde de dolari. Experții estimează că îndepărtarea molozului ar putea dura decenii, deși, în condiții favorabile, operațiunea ar putea fi finalizată în șapte ani. Peste 73.000 de persoane au murit din octombrie 2023.
„Odată asigurată o încetare permanentă a focului, comunitatea internațională ar trebui să mobilizeze imediat sprijin financiar și tehnic pe scară largă, pentru reconstruirea capacităților productive palestiniene”, se arată în raport.
De asemenea, raportul subliniază că un stat palestinian viabil, suveran și independent este esențial pentru pacea regională și globală, dar nu poate fi construit pe baza unei economii în colaps.
Sursa articol: https://www.digi24.ro/stiri/economie/cea-mai-grava-criza-economica-din-istorie-in-fasia-gaza-90-dintre-palestinienii-de-varsta-activa-nu-au-un-loc-de-munca-3965105
Sursa foto: Towfiqu barbhuiya / Pexels


