8.1 C
București
sâmbătă, noiembrie 7, 2026

Îmbătrânirea, considerată boală. Ce au arătat studiile și clinicile longevității

Îmbătrânirea este un factor de risc semnificativ pentru diverse afecțiuni cronice, inclusiv boli cardiovasculare, cancer și demență. Având în vedere aceste aspecte, tot mai mulți cercetători și clinici se concentrează asupra încetinirii procesului de îmbătrânire în loc să abordeze bolile individual, propunând o nouă direcție în medicina modernă.

Îmbătrânirea, un proces biologic care favorizează apariția bolilor

Pe măsură ce îmbătrânim, celulele acumulează daune la nivelul ADN-ului, iar mitocondriile pot funcționa mai puțin eficient. Unele celule nu se mai divid și rămân în organism, contribuind la inflamația cronică. Aceste schimbări afectează diverse țesuturi și facilitează dezvoltarea afecțiunilor legate de vârstnicie.

Nir Barzilai, director al Institutului pentru Cercetarea Îmbătrânirii de la Albert Einstein College of Medicine din New York, a declarat pentru CNN că îmbătrânirea are o biologie specifică care determină apariția bolilor. Dacă s-ar putea încetini aceste procese fundamentale, ar fi posibil să se amâne mai multe afecțiuni simultan.

Până în prezent, aceste concepte au fost testate în studii pe animale. Experimentele efectuate pe viermi și șoareci au demonstrat că restricția calorică și administrarea unor substanțe active pot prelungi viața prin influențarea mecanismelor biologice ale îmbătrânirii.

Obiectivul principal al medicinei longevității nu constă în prelungirea vieții în sine, ci în extinderea perioadei de viață sănătoasă, fără boli cronice și dizabilități. Această perioadă este denumită durata vieții sănătoase.

Daniel Belsky, profesor de epidemiologie la Universitatea Columbia din SUA, a subliniat că nu se știe încă dacă efectele observate în cazul animalelor pot fi replicate la oameni, iar interesul pentru testarea acestei ipoteze a crescut, atrăgând mai multe studii clinice finanțate.

Organizația Mondială a Sănătății nu consideră bătrânețea o boală

În cadrul clasificării internaționale a bolilor, ICD-11, OMS a înlocuit termenul „senilitate” cu „declin al capacității intrinseci asociat îmbătrânirii”, subliniind că bătrânețea nu este considerată o boală.

Definiția „capacității intrinseci” se referă la resursele fizice și psihice ale unei persoane, inclusiv mobilitatea, vederea, auzul, memoria și starea de spirit. OMS a pus accent pe menținerea acestor funcții, ceea ce este reflectat și în declarația Adunării Generale a ONU de a proclama perioada 2021-2030 ca Deceniul îmbătrânirii sănătoase.

De asemenea, agenția FDA din SUA nu recunoaște îmbătrânirea normală ca o indicație terapeutică distinctă, ceea ce înseamnă că studiile privind medicamentele menite să încetinească acest proces trebuie să se concentreze pe rezultate clinice clare, precum prevenirea bolilor sau întârzierea dizabilităților.

Medicamente testate pentru efectele antiîmbătrânire

În absența unei terapii aprobate special pentru încetinirea îmbătrânirii, cercetătorii experimentează cu medicamente deja utilizate pentru alte afecțiuni. Un exemplu este metformina, care, de zeci de ani, este prescrisă persoanelor cu diabet de tip 2 și ar putea activa „gena longevității”.

Interesul pentru metformină a crescut, în principal datorită studiilor pe animale și cercetărilor observaționale care sugerează că pacienții diabetici tratați cu acest medicament au avut rate mai scăzute de afecțiuni asociate cu vârsta.

Efectul metforminei asupra îmbătrânirii la persoanele sănătoase va fi evaluat în cadrul studiului TAME (Targeting Aging with Metformin), inițiat de Nir Barzilai și echipa sa. Proiectul va include 3.000 de participanți cu vârste între 65 și 79 de ani, care nu au diabet, urmând să primească metformină sau placebo, fiind monitorizați pe o perioadă de șase ani. Cercetătorii vor analiza apariția diverselor probleme asociate cu vârsta, precum bolile cardiovasculare, cancerul, declinul cognitiv și decesul. Până în octombrie 2026, studiul nu fusese încă demarat, iar obținerea finanțării necesare reprezenta o provocare. American Federation for Aging Research continuă să caute fonduri pentru a putea începe studiul.

Metformina poate provoca efecte adverse digestive și, în cazul utilizării pe termen lung, poate duce la un deficit de vitamina B12.

De asemenea, un studiu clinic realizat pe adulți cu vârsta de peste 65 de ani a arătat că persoanele care au consumat metformină au avut creșteri mai reduse ale masei musculare după antrenamentele de forță comparativ cu cei care au luat placebo. Acest rezultat ridică întrebări cu privire la utilizarea preventivă a medicamentului la cei fără diabet.

Un alt medicament aflat în studiu este rapamicina, utilizată în doze mari pentru a preveni respingerea organelor transplantate. Aceasta a demonstrat că poate prelungi viața șoarecilor în diverse experimente prin blocarea căii mTOR. Studiile efectuate pe oameni sunt limitate, iar dovezile disponibile nu indică deocamdată că rapamicina ar contribui la prelungirea vieții sau încetinirea procesului general de îmbătrânire.

Senoliticele sunt de asemenea investigate pentru posibile efecte asupra îmbătrânirii, având rolul de a elimina celulele senescente care nu se mai divid și contribuie la inflamație. Primele studii clinice au arătat modificări în anumiți indicatori biologici, dar eficiența acestora în combaterea bolilor legate de vârstă și în prelungirea vieții nu a fost confirmată. Conform unei analize publicate în 2025 în Nature Aging, cercetările clinice pe oameni sunt încă în stadiu incipient.

Restricția calorică a încetinit ritmul îmbătrânirii cu maximum 3%

Cercetătorii utilizează indicatori ai vârstei biologice pentru a observa efectele intervențiilor asupra îmbătrânirii, inclusiv ceasuri epigenetice, care analizează modificările chimice ale ADN-ului cauzate de înaintarea în vârstă. Unele dintre acestea estimează vârsta biologică, în timp ce altele măsoară viteza procesului de îmbătrânire.

Un studiu american, CALERIE, a folosit un astfel de indicator, implicând adulți sănătoși care și-au redus aportul caloric timp de doi ani. Participanții aveau ca obiectiv o reducere cu 25% a caloriilor, dar media obținută a fost de aproximativ 12%.

Conform rezultatelor publicate în 2023 în Nature Aging, ritmul îmbătrânirii biologice a fost cu aproximativ 2%-3% mai lent în acest grup comparativ cu cei care nu au modificat dieta. Această diferență a fost observată doar în cazul indicatorului DunedinPACE, care estimează viteza îmbătrânirii. Ceilalți doi indicatori analizați, PhenoAge și GrimAge, care evaluează vârsta biologică, nu au arătat modificări semnificative statistic.

Institutul Național pentru Îmbătrânire din SUA a estimat că o reducere de asemenea amploare a ritmului îmbătrânirii ar putea reduce riscul de deces cu aproximativ 10%-15% în următorii 10-15 ani.

Medicina longevității ajunge în clinici specializate

Creșterea interesului pentru medicina longevității a condus la înființarea unor clinici specializate. Mayo Clinic a lansat în 2023 un program destinat menținerii sănătății pe măsură ce oamenii îmbătrânesc, iar o inițiativă similară a fost implementată și în sistemul universitar de sănătate din Singapore.

În 2024, Departamentul de Sănătate din Abu Dhabi a creat un cadru special de licențiere pentru centrele de medicină a longevității, fiind considerat primul de acest tip din lume. Aceste centre trebuie să furnizeze evaluări individuale și intervenții care pot include modificări ale stilului de viață, tratamente medicamentoase, suport pentru sănătatea mintală și măsuri legate de factorii sociali. Chiar și consilierii și specialiștii în exerciții fizice angajați în astfel de centre trebuie să fie autorizați.

Allan Boston, director operațional al Institute for Healthier Living Abu Dhabi, primul centru care a obținut această licență, a afirmat pentru CNN că o înțelegere mai profundă a proceselor celulare ar putea permite, în timp, încetinirea sau chiar inversarea modificărilor asociate îmbătrânirii.

Cu toate acestea, entuziasmul în acest domeniu depășește în unele cazuri dovezile existente. Ceasurile epigenetice nu oferă întotdeauna rezultate consistente pentru aceeași persoană, iar utilitatea lor în cadrul deciziilor medicale individuale nu a fost stabilită. De asemenea, suplimentele promovate pentru longevitate nu au dovedit până acum că pot prelungi cu adevărat durata de viață a oamenilor.

Sursa articol: https://hotnews.ro/imbatranirea-tratata-ca-o-boala-ce-au-demonstrat-studiile-si-ce-promit-clinicile-longevitatii-2373834

Sursa foto: Pavel Danilyuk / Pexels

Articole asemanatoare

Ultimele articole
spot_img
Stai conectat la noutati
4,125FaniÎmi place