6 C
București
sâmbătă, noiembrie 14, 2026

Vocea oferă indicii despre vârsta creierului și îmbătrânire.

Modul în care o persoană vorbește poate oferi indicii valoroase despre procesul de îmbătrânire a creierului, precum și despre modificările biologice care vin odată cu înaintarea în vârstă și funcțiile cognitive. Un algoritm de inteligență artificială, care a fost testat pe aproape 3.000 de indivizi, a examinat sute de trăsături ale vorbirii pentru a estima vârsta participanților.

Persoanele ale căror voci sugerau o vârstă mai mare decât cea reală prezentau și alte semne ce indicau o îmbătrânire biologică accelerată și modificări ale funcțiilor cognitive.

Studiul a inclus 2.928 de vorbitori de limbă spaniolă din Argentina, Chile, Columbia, Mexic și Peru. Printre aceștia s-au numărat atât adulți sănătoși, cât și persoane cu tulburări cognitive ușoare, boala Alzheimer sau diverse forme de demență frontotemporală.

Cercetarea, publicată în Science Advances, a fost coordonată de Agustin Ibanez, profesor la Global Brain Health Institute și la Facultatea de Medicină a Trinity College Dublin.

Cum estimează algoritmul vârsta în funcție de vorbire

Participanții au fost rugați să descrie un scurt film animat și să efectueze două exerciții de fluență verbală, în care trebuiau să pronunțe, timp de un minut, cât mai multe cuvinte care începeau cu o literă specifică, precum și să enumere animale și legume. De asemenea, au fost solicitați să repovestească o poveste imediat după ascultare și din nou după 20-30 de minute.

Modelul a analizat atât sunetul vocii, cât și modul de exprimare al participanților. Printre caracteristicile evaluate s-au numărat ritmul vorbirii, durata pauzelor, înălțimea vocii și exprimarea emoțiilor, precum și vocabularul, precizia cuvintelor, lungimea răspunsurilor și organizarea ideilor.

Aceste date au fost utilizate pentru a calcula vârsta cronologică, reprezentând numărul de ani trăiți. Instrumentul a fost denumit „ceas al vorbirii”. Pentru fiecare participant, s-a determinat diferența între vârsta estimată de algoritm și cea reală.

De exemplu, dacă modelul estima 66 de ani pentru o persoană de 60 de ani, diferența indica o vorbire asociată cu o vârstă mai înaintată cu șase ani. O diferență negativă sugerează o îmbătrânire mai lentă.

Cercetătorii au verificat dacă acest decalaj se reflectă și în alte evaluări ale participanților, comparând estimările din vorbire cu datele despre creier, modificările moleculare asociate îmbătrânirii și rezultatele testelor cognitive. Astfel, au analizat dacă instrumentul poate oferi indicii despre sănătate, pe lângă estimarea vârstei.

Cum se schimbă vocea odată cu îmbătrânirea

Vârsta influențează atât mecanismele de producere a vocii, cât și procesele cerebrale implicate în vorbire. Corzile vocale devin mai puțin elastice, masa musculară poate scădea, iar capacitatea respiratorie se diminuează. Aceste schimbări pot afecta intensitatea, înălțimea și stabilitatea vocii.

De asemenea, formularea unei propoziții implică mai multe abilități decât simpla producție a sunetelor. Găsirea cuvintelor, menținerea unei idei și organizarea unei povești necesită memorie, atenție și funcții executive. Modificările în aceste procese pot duce la pauze mai lungi, un ritm diferit al vorbirii, lapsusuri sau răspunsuri mai puțin elaborate.

Starea creierului și modificările ADN-ului

Pentru a verifica dacă informațiile obținute din vorbire se corelează cu alți indicatori ai îmbătrânirii, autorii au comparat rezultatele algoritmului cu datele obținute prin rezonanță magnetică și cu trei ceasuri epigenetice.

Investigațiile cerebrale au fost utilizate pentru a determina o vârstă a creierului bazată pe particularitățile structurale și funcționale observate la fiecare participant. În grupurile diagnosticate cu boala Alzheimer și demență frontotemporală, persoanele căror algoritmul le atribuia mai mulți ani decât aveau în realitate prezentau un profil cerebral asociat frecvent cu vârste mai înaintate.

Cercetătorii au verificat apoi dacă aceeași diferență se manifestă și la nivel biologic. Cele trei ceasuri epigenetice utilizate în studiu se bazează pe metilarea ADN-ului, un proces prin care anumite grupări chimice se atașează de ADN în funcție de tipare care se modifică pe parcursul vieții.

La adulții sănătoși și la participanții cu demență Alzheimer, rezultatele obținute din vorbire s-au corelat cu toate cele trei ceasuri epigenetice. În formele de demență frontotemporală, care afectează în principal limbajul, relația a fost observată pentru două dintre ele.

Astfel, există corespondențe între informațiile extrase din vorbire, caracteristicile creierului și anumiți markeri biologici ai îmbătrânirii.

Ce au scos la iveală testele de memorie și planificare

Participanții căror algoritmul le-a estimat o vârstă mai avansată pe baza vorbirii au obținut scoruri mai mici la diverse teste cognitive. Aceste diferențe au fost evidente atât în probele de memorie, cât și în cele care evaluau funcțiile executive și capacitatea de a desfășura activități cotidiene.

Funcțiile executive includ procese precum planificarea, organizarea unei acțiuni, menținerea atenției și controlul comportamentului. Acestea, împreună cu memoria, sunt esențiale în numeroase activități zilnice, de la urmarea instrucțiunilor până la luarea deciziilor și soluționarea problemelor.

Legătura cu vârsta estimată din vorbire a fost observată și în cadrul testelor care nu implicau utilizarea limbajului. Aceasta sugerează că diferitele diferențe nu se limitau doar la modul în care participanții vorbeau, ci se extindeau și asupra altor aspecte ale funcționării cognitive.

Cele mai mari diferențe au apărut la persoanele cu demență

Adulții sănătoși au avut cele mai mici discrepanțe între vârsta estimată din vorbire și cea cronologică. Abaterile au fost mai mari la persoanele cu boala Alzheimer și au crescut în cazul formelor de demență frontotemporală, în special la cele care afectează predominant limbajul. Demența frontotemporală influențează lobii frontali și temporali ai creierului, afectând limbajul și comportamentul.

Combinarea caracteristicilor sonore cu cele lingvistice a permis o diferențiere mai bună a grupurilor față de analiza unor elemente individuale, precum ritmul vorbirii sau vocabularul. Rezultatul a depins, astfel, de informațiile analizate în ansamblu, nu de o singură caracteristică a vocii.

În cazul participanților cu demență Alzheimer, o diferență mai mare între vârsta estimată și cea cronologică a fost asociată cu niveluri crescute ale proteinei p-tau217 în sânge, un marker utilizat pentru a evalua modificările biologice specifice bolii.

Comparațiile au fost realizate între persoane cu diagnostice deja cunoscute. Astfel, faptul că modelul a reușit să diferențieze aceste grupuri nu confirmă cât de bine ar putea identifica boala la o persoană care nu prezintă încă simptome.

Dezavantajele sociale au fost asociate cu o vârstă estimată mai mare

Cercetătorii au analizat și condițiile sociale și economice în care au trăit participanții, având în vedere educația, situația financiară, accesul la hrană și servicii medicale, dar și experiențele dificile din copilărie. Aceste date formează ceea ce autorii numesc „expozom social”.

La adulții sănătoși și la persoanele cu boala Alzheimer, condițiile sociale mai precare au fost corelate cu o vârstă estimată din vorbire mai mare decât cea cronologică.

De ce vorbirea ar putea deveni un indicator util

Majoritatea metodelor utilizate pentru a studia îmbătrânirea biologică necesită rezonanță magnetică, analize de sânge, teste moleculare sau evaluări clinice specializate.

În schimb, vorbirea poate fi înregistrată cu ajutorul unui telefon sau al altor dispozitive obișnuite. În plus, înregistrările pot fi repetate la intervale regulate fără a necesita proceduri invazive. Agustin Ibanez consideră că vocea conține informații despre mai multe aspecte ale îmbătrânirii, inclusiv funcțiile cognitive, starea creierului, procesele biologice și influența mediului social.

Un astfel de instrument ar putea fi deosebit de util în regiunile unde accesul la investigații costisitoare este limitat.

Metoda nu poate prezice deocamdată cine va dezvolta demență

Principalul dezavantaj al studiului este că evaluările au fost realizate, în mare parte, la un singur moment. Cercetătorii au putut compara participanții între ei, dar nu au urmărit evoluția vorbirii și a sănătății fiecăruia pe parcursul timpului.

Prin urmare, rezultatele nu pot determina dacă o persoană căreia algoritmul îi atribuie o vârstă mai mare va îmbătrâni mai repede sau va dezvolta declin cognitiv ori demență. Pentru a verifica această posibilitate, ar fi necesare înregistrări repetate și evaluări ale stării de sănătate pe parcursul mai multor ani.

Modelul trebuie să fie testat și în alte limbi și culturi. Pronunția, ritmul, vocabularul și structura frazelor diferă, astfel că estimările obținute pentru vorbitorii de spaniolă nu pot fi aplicate neapărat vorbitorilor de română, de exemplu.

De asemenea, metoda trebuie validată și pe vorbirea spontană din conversații obișnuite, care diferă de răspunsurile date în cadrul unor sarcini standardizate. Cercetătorii trebuie să stabilească dacă algoritmul oferă informații la fel de utile și în aceste condiții.

Sursa articol: https://hotnews.ro/vocea-da-indicii-despre-varsta-creierului-si-viteza-de-imbatranire-cum-poate-fi-evaluata-2369623

Sursa foto: KingCL / Wikimedia Commons / CC0

Articole asemanatoare

Ultimele articole
spot_img
Stai conectat la noutati
4,125FaniÎmi place