În România, democrația este influențată de o serie de factori care restricționează libertățile cetățenilor, generând un sentiment de insatisfacție în rândul populației. Această situație complexă, adesea denumită “democrație controlată”, se manifestă printr-o prezență semnificativă a structurilor de putere care intervin în procesele politice.
Structurile represive din trecut
În 1988, Departamentul Securității Statului avea 14.629 de angajați, conform unui raport al CNSAS. Totuși, sistemul represiv era mult mai amplu, incluzând rețele de informatori și activiști ai Partidului Comunist Român, dar și alte unități din Ministerul Apărării. Ministerul de Interne era, de asemenea, la dispoziția Securității în anumite circumstanțe.
După căderea regimului lui Ceaușescu în decembrie 1989, România a fost marcată de conflicte interne între diverse grupări, printre care se numărau ofițerii kaghebisti, care au avut legături cu Kremlinul, și “securiștii patrioți”, loiali lui Ceaușescu. Această rivalitate a dus la o instabilitate politică accentuată.
Confruntările interne și influențele externe
În 1989, după schimbarea de putere, gruparea kaghebistă din jurul lui Ion Iliescu a preluat controlul politic, exercitându-l direct timp de zece ani. Această influență a fost reactivată cu putere de Rusia lui Vladimir Putin, în special după invazia din Ucraina. Confruntările între diverse facțiuni din interiorul statului român continuă să fie intense, iar nemulțumirile publice cresc.
Recent, Serviciul de Informații Externe a solicitat extinderea atribuțiilor sale pentru a putea investiga posibile infiltrări din partea unor entități ostile. Felix Stroe, senator PSD, a subliniat că această lege nu transformă serviciul într-un organ de urmărire penală, ci oferă un cadru legal pentru a gestiona situațiile interne.
Naționalismul și influențele ideologice
Într-un discurs recent, Nicușor Dan a menționat “naționalismul sănătos”, ceea ce a generat confuzie în rândul alegătorilor. Această idee își are rădăcinile în viziunea securistică a trecutului, care se opune influențelor externe și promovează un tip de patriotism. De asemenea, strategia de securitate națională subliniază importanța parteneriatelor internaționale, dar și teama de pierdere a suveranității naționale.
România se află într-un cerc vicios, unde crizele politice sunt agravate de deciziile liderilor mediocri, iar soluțiile reale nu pot fi găsite prin metodele tradiționale de forță. Este nevoie de o reformă profundă care să promoveze transparența, meritocrația și respectarea legii, pentru a consolida statul și a reduce corupția.
Sursa articol: https://spotmedia.ro/stiri/opinii-si-analize/blocaj-in-securistan-cum-a-devenit-romania-o-democratie-controlata-si-care-sunt-efectele
Sursa foto: RDNE Stock project / Pexels


