Criza de la Tribunalul Constituțional al Poloniei a escaladat brusc la sfârșitul lunii octombrie 2026, după ce o judecătoare aleasă de actuala majoritate parlamentară a anunțat suspendarea conducerii instituției, provocând confruntări fizice în fața clădirii și un răspuns politic imediat din partea opoziției. Disputa opune guvernul premierului Donald Tusk președintelui Karol Nawrocki, susținut de partidul Lege și Justiție – PiS, fiecare parte acuzând cealaltă că subminează ordinea constituțională. Conflictul are rădăcini într-un deceniu de manipulare politică a instituției și riscă să afecteze atât stabilitatea guvernului, cât și încrederea investitorilor în Polonia.
Suspendare contestată și îmbrânceli în fața Tribunalului
Vineri, 30 octombrie, judecătoarea Anna Korwin-Piotrowska a anunțat suspendarea pentru o lună a președintelui Tribunalului, Bogdan Święczkowski, și a vicepreședintelui Bartłomiej Sochański, invocând vechimea sa în magistratură și prevederi referitoare la suspendarea temporară a activității unui judecător. Korwin-Piotrowska a motivat decizia prin faptul că cei doi împiedicau judecătorii aleși de actualul Parlament să își exercite atribuțiile, blocând astfel funcționarea instituției. Święczkowski și Sochański au respins suspendarea, susținând că judecătoarea nu are autoritatea de a-i înlătura, potrivit Rzeczpospolita.
Nawrocki și-a întrerupt călătoria spre Senegal și s-a întors de urgență în Polonia, ajungând noaptea la sediul Tribunalului, unde susținătorii opoziției se adunaseră deja în fața clădirii. Au avut loc îmbrânceli, iar poliția a intervenit pentru securizarea zonei și a reținut persoane care încercau să intre în incintă. Președintele a acuzat guvernul că a încălcat ordinea constituțională și a cerut retragerea forțelor trimise la Tribunal. Tusk a apărat intervenția, argumentând că refacerea statului de drept după anii de guvernare PiS impune măsuri ferme.
Sâmbătă, 31 octombrie, fostul premier Mateusz Morawiecki a anunțat că grupul său parlamentar, Rozwój Plus, inițiază o moțiune de cenzură și propune un guvern condus de Marek Jurek, fost președinte al Seimului. Procedura poloneză impune ca demiterea guvernului să fie însoțită simultan de alegerea unui nou premier, astfel că inițiativa are nevoie de o majoritate dispusă să îl susțină și pe înlocuitorul lui Tusk. Tot în aceeași zi, Nawrocki a purtat consultări cu reprezentanți ai mai multor partide, inclusiv PSL și Polska 2050, din coaliția de guvernare. Coaliția Civică a lui Tusk și formațiunea Noua Stângă au refuzat invitația, potrivit Onet.
Un deceniu de conflict instituțional
Criza actuală are originea în alegerile din 2015. Majoritatea parlamentară formată în jurul Platformei Civice și PSL a ales cinci judecători înainte de a pierde puterea. Tribunalul a stabilit ulterior că trei dintre alegeri erau constituționale, iar două nu, deoarece mandatele respective urmau să expire după instalarea noului Parlament. Noua majoritate PiS a respins toate cele cinci alegeri și și-a desemnat proprii candidați. Președintele de atunci, Andrzej Duda, a primit jurământul inclusiv al celor numiți pentru locuri deja ocupate legal și a refuzat jurământul celor desemnați de vechea majoritate.
Guvernarea PiS a modificat apoi regulile de funcționare ale Tribunalului și a refuzat să publice o hotărâre din 2016 care declara neconstituționale o parte dintre aceste schimbări. Criticii au acuzat partidul că a adus instituția sub control politic, arată Euronews. Instanțele europene au confirmat ulterior existența unor probleme grave: Curtea Europeană a Drepturilor Omului a stabilit în 2021 că participarea unui judecător ales neregulamentar a încălcat dreptul unei companii la o instanță constituită potrivit legii. Curtea de Justiție a UE a constatat în decembrie 2025 că neregulile din numirea unor judecători și a președintei Tribunalului compromiteau independența și imparțialitatea instituției și că hotărârile care contestau autoritatea dreptului european încălcau obligațiile Poloniei ca stat membru.
Donald Tusk a revenit la conducerea guvernului în decembrie 2023 cu promisiunea de a restabili independența justiției. Executivul său a contestat legitimitatea Tribunalului și a refuzat să publice hotărârile acestuia, deși instituția a continuat să judece. Parlamentul a adoptat în septembrie 2024 două legi de reformă a Tribunalului, pe care președintele Duda le-a trimis spre verificare chiar instituției vizate. Tribunalul le-a declarat neconstituționale în iulie 2025, astfel că reforma nu a intrat în vigoare.
Un nou blocaj a apărut după ce Parlamentul a ales în 2026 opt judecători pentru Tribunalul cu 15 membri. Nawrocki a primit jurământul a trei dintre ei, refuzându-l pentru ceilalți cinci. Aceștia din urmă au depus jurământul printr-o procedură alternativă, în Parlament, dar Święczkowski nu le-a permis să înceapă activitatea. CEDO solicitase deja autorităților poloneze, printr-o măsură provizorie anunțată pe 6 mai, să nu îi împiedice pe cei patru judecători blocați în primăvară să își exercite atribuțiile, fără a pronunța însă o hotărâre definitivă asupra fondului. Comisia de la Veneția a precizat într-o opinie adoptată în octombrie că Parlamentul este cel care alege judecătorii și că președintele nu poate transforma depunerea jurământului într-un drept de veto asupra alegerilor parlamentare.
Scenarii pentru ieșirea din criză și riscuri pe termen lung
Anna Korwin-Piotrowska a convocat Adunarea Generală a judecătorilor pentru 3 noiembrie. Ministrul Justiției, Waldemar Żurek, a cerut ridicarea imunității lui Święczkowski și Sochański, pentru a deschide calea urmăririi lor penale. Disputa riscă să continue chiar și în privința celor care au dreptul să participe la ședință și să voteze.
Szymon Hołownia, din Polska 2050, a cerut discuții directe între Tusk și Nawrocki pentru reconstruirea Tribunalului, criticând atât controlul exercitat de PiS asupra instituției în trecut, cât și confruntarea actuală. Fundația Helsinki susține o propunere a Fundației Batory care merge mai departe: un acord constituțional care să presupună schimbarea regulilor de alegere a judecătorilor — astfel încât niciun singur partid să nu poată controla Tribunalul —, încheierea mandatelor actuale și alegerea unei noi componențe în baza noilor reguli. Fundația Batory avertizează totodată că metoda folosită acum poate deveni un precedent: o viitoare majoritate ar putea alege un judecător cu vechime mare care să suspende conducerea și să preia instituția.
Krzysztof Izdebski, expert al Fundației Batory, consideră că simpla schimbare a conducerii nu este suficientă și că Tribunalul trebuie să recâștige încrederea cetățenilor dincolo de taberele politice. Într-un interviu acordat Rzeczpospolita, el a afirmat:
„Suntem astăzi mai departe de repararea reală a Tribunalului decât eram acum două zile.”
Krzysztof Izdebski, expert al Fundației Batory
Izdebski consideră că polarizarea face compromisul mai dificil, deoarece niciuna dintre părți nu vrea să cedeze. Actuala majoritate se confruntă și cu critici interne: în septembrie, Parlamentul l-a ales pe Maciej Berek, fost ministru în guvernul Tusk, ca judecător constituțional, iar unii membri ai coaliției s-au opus, susținând că alegerea contrazice promisiunea de a scoate justiția de sub influența politică.
Pe termen mai lung, profesorul de drept Marcin Matczak avertizează că Tusk își poate mobiliza susținătorii prin această confruntare, dar riscă să îndepărteze alegătorii moderați înaintea alegerilor din 2027. Analistul XTB Michał Stajniak estimează un impact imediat limitat asupra piețelor financiare, dat fiind că investitorii urmăresc conflictul de ani buni, însă avertizează că incertitudinea privind aplicarea legilor poate duce la investiții amânate și la dobânzi mai mari solicitate pentru finanțarea statului, deoarece companiile și investitorii au nevoie de garanția că regulile rămân valabile indiferent de schimbările politice.
Sursa articol: https://spotmedia.ro/stiri/opinii-si-analize/criza-din-polonia-poti-sa-repari-o-institutie-politizata-fara-sa-i-compromiti-si-mai-mult-legitimitatea
Sursa foto: Jess Chen / Pexels


