7.3 C
București
luni, noiembrie 23, 2026

Cum ne afectează lipsa banilor și a timpului capacitatea de a lua decizii bune

Lipsa banilor și a timpului nu ne lasă să gândim mai limpede, ci dimpotrivă — ne reduce capacitatea cognitivă exact în momentele în care avem cea mai mare nevoie de ea. Rodica Ianole-Călin, expert în economie comportamentală, explică mecanismele din spatele acestui fenomen și ce strategii pot fi adoptate înainte ca situația să devină critică. Textul face parte din newsletterul „Economix”, pe care jurnalistul Dan Popa îl publică în fiecare joi dimineață pe HotNews.

Când grija pentru bani consumă din inteligență

Un studiu publicat în revista Science, citat de FT Adviser, a demonstrat că preocupările financiare afectează direct performanța cognitivă. Participanților li s-a cerut să se gândească la o reparație auto care costa fie 150 de dolari, fie 1.500 de dolari, după care au susținut teste de raționament. La suma mică, nivelul veniturilor nu a influențat rezultatele. La suma mare însă, persoanele cu venituri reduse au performat semnificativ mai slab. Același studiu a inclus cultivatori de trestie de zahăr din India, testați atât înainte, cât și după recoltă. Înainte de recoltă, când întregul venit anual depindea de rezultat, performanța lor era mai scăzută, iar costul cognitiv a fost estimat la aproximativ 13 puncte de IQ.

Rodica Ianole-Călin explică că nu este vorba despre o pierdere permanentă a capacității mentale:

„Nu e ca și cum dispar din capul tău, te comporți ca și cum capacitatea ta ar fi mai mică.”

Rodica Ianole-Călin, expert în economie comportamentală

La americanii cu venituri mici, diferențele de IQ nu au fost la fel de pronunțate, însă a apărut un alt efect: înainte de ziua de salariu, oamenii devin mai puțin răbdători, acceptă mai ușor sume mai mici și nu mai gândesc pe termen lung.

Fenomenul poartă numele de efect de tunel. Persoana aflată în această stare vede clar doar problema imediată, pierzând din vedere orice altceva. Cineva care știe că a doua zi trebuie să plătească o rată mare la bancă se va gândi la asta toată ziua, fără să poată procesa altceva în mod eficient. Ieșirea din tunel este dificilă mai ales când lipsesc atât banii, cât și timpul, iar presiunea, susține Ianole-Călin, nu ne face mai puternici în momentul în care o trăim — ci doar dacă ne pregătim din timp și avem o plasă de siguranță.

Soluțiile practice includ plata automată a facturilor, pentru a evita intrarea repetată în tunel, evitarea programării sarcinilor creative în zilele în care sosesc facturile și ținerea unei evidențe oneste a momentelor în care s-a intrat în această stare. Adversarul real, potrivit expertei, este o formă de naivitate rezumată în gândul „lasă că mă descurc eu”:

„Evident, dovezile îmi spun că nu prea mă descurc și atunci încerc să aranjez mediul mai bine.”

Rodica Ianole-Călin, expert în economie comportamentală

Presiunea nu garantează calitate, ci doar viteză

Mulți oameni susțin că lucrează cel mai bine sub presiune, însă Ianole-Călin atrage atenția că nu avem cum să verificăm această afirmație, deoarece ne lipsește scenariul alternativ — cum ar fi arătat munca fără presiune. Concluzia sa este că oamenii devin mai eficienți sub presiune, dar nu neapărat mai buni. Atenția se concentrează pentru că nu mai există nimic altceva în jur, iar greșelile riscă să treacă neobservate: livrarea se face, dar nimeni nu mai analizează ce și cât s-a greșit.

Același mecanism funcționează și în cazul învățatului concentrat înainte de examene. Informațiile acumulate în regim de urgență se șterg rapid, similar memoriei pe termen scurt a unui calculator. Rezultatele superioare vin din învățarea distribuită în timp și din termene stabilite de persoana însăși, nu impuse din exterior de profesor.

Prima de sărăcie și cum se gestionează banii puțini

Sfatul clasic adresat celor cu puțini bani până la salariu — să cumpere în cantități mari pentru a beneficia de prețuri mai mici — este corect în teorie, dar inaplicabil în practică, deoarece persoana nu dispune de lichiditate imediată. Costul acestor oportunități ratate are un nume: prima de sărăcie. În Marea Britanie, potrivit Rodicăi Ianole-Călin, aceasta ar fi calculată la aproximativ 400–500 de lire sterline. Există și riscul ca oamenii să se împrumute în condiții dezavantajoase pentru a profita de o reducere, ajungând să plătească mai mult pe dobândă decât valorează produsul respectiv.

Alternativele realiste includ cumpărarea de produse cu termen lung de valabilitate, împărțirea achizițiilor cu alte persoane și valorificarea ofertelor plasate în preajma zilei de salariu. Pentru cei care nu au bani de pus deoparte, primul pas este întocmirea unei liste cu cheltuielile fixe și evaluarea regularității cu care intră veniturile. Uneori, achitarea la timp a datoriilor este mai eficientă decât economisirea, deoarece penalitățile aplicate de companii de carduri sunt ridicate. Banii se împart pe categorii o singură dată, în momentul în care intră — în subconturi sau, mai simplu, în plicuri separate — iar planificarea trebuie făcută într-un moment de calm, nu sub presiune.

Pentru managerii ale căror echipe funcționează în regim de urgență permanentă, Ianole-Călin propune trei întrebări de verificat. Prima privește ce comportamente sunt recompensate: dacă sunt premiați cei care salvează situații de criză, numărul acestor situații va crește. Cei care livrează la timp și fără agitație merită cel puțin aceeași recunoaștere. A doua întrebare vizează întreruperile, care fragmentează ritmul de lucru și generează urgențe artificiale. A treia se referă la lista urgențelor din ultima lună și la câte dintre ele erau cu adevărat în afara controlului — multe seamănă, potrivit expertei, cu iarna care ne surprinde în fiecare an cu zăpadă.

Sursa articol: https://hotnews.ro/sub-presiune-nu-lucram-mai-bine-doar-mai-repede-spune-un-expert-in-economie-comportamentala-2398647

Sursa foto: Vitaly Gariev / Pexels

Articole asemanatoare

Ultimele articole
spot_img
Stai conectat la noutati
4,125FaniÎmi place